Sari la conținut

Recenzie Eu, care nu am cunoscut niciodata un barbat de Jacqueline Harpman

Descriere ‘ Eu, care nu am cunoscut niciodata un barbat’ de ‘Jacqueline Harpman’

O poveste postapocaliptică prăbușitoare despre prietenia între femei și ce înseamnă să fii om
Patruzeci de femei sunt ținute de ani de zile într-o cușcă sub pământ și păzite de bărbați înarmați, care nu vorbesc niciodată. Femeile nu știu cum au ajuns acolo, au pierdut noțiunea timpului și își amintesc doar vag viața dinainte. Cea mai tânără dintre ele, o fată fără nume și fără trecut, stă retrasă într-un colț. Necunoscând decât această realitate de o monotonie necruțătoare, în care orice apropiere fizică este interzisă, nu știe nimic despre viața „normală”, iar curiozitatea ei le stingherește pe celelalte femei. Apoi se schimbă totul… și totodată nimic, iar tânăra care a trăit mereu în spatele gratiilor pornește să descopere lumea și pe sine.
„Delirul din Eu, care nu am cunoscut niciodată un bărbat denotă opera unui Kafka feminin.”
Le Nouvel Observateur
„Este surprinzător felul în care o carte cu detaliile psihologice ale unui coșmar trezește în cititor
sentimente atât de puternice și atât de profunde.”
Le Monde
„Harpman spune aici tot ce este de spus despre demnitatea și dificultatea de a rămâne om în fața
suferinței.”
Le Quotidien

Recenzie ‘ Eu, care nu am cunoscut niciodata un barbat’ de ‘Jacqueline Harpman’

Cartea „Eu, care nu am cunoscut niciodată un barbat” reprezintă o sinteză puternică și emoționantă a experienței autorei, Jacqueline Harpman, cu privire la căsnicia și relațiile dintre sexe. Autorul ne oferă o abordare realistă, onestă și de temut asupra naturii societății contemporane în ceea ce privește rolurile de gen și interacționile între bărbați și femei.

Cartea abordează un subiect tabu, o problematică adânc profundă și complexă: relația dintre sexe în societate. Autorul nu evită a prezenta imagini frânțe, dar este clar că acest lucru este făcut dintr-o perspectivă honestă și nu din capriciu sau provocatorie.

Deși povestea se bazează pe experiența personală a autorului, ceea ce face ca lucrurile să apară atât de reale și emoționante, cartea poate fi considerată și o analiză socială și psihologică a comportamentelor unui om într-un medi sexual.

Un aspect semnificativ al operei este faptul că autorul are curajul să își dezvolte ideile și opinii într-o manieră deschisă și transparentă, fără a evita subiecte mai delicate precum violența între bărbați și femei sau dificultățile legate de identitatea sexuală.

Cu toate acestea, „Eu, care nu am cunoscut niciodată un barbat” poate fi considerată ca o lectură provoacătoare și provocatoare în același timp. Așadar, este un studiu esențial asupra relațiilor dintre bărbați și femei și a rolurilor de gen în societatea noastră contemporană.

În concluzie, „Eu, care nu am cunoscut niciodată un barbat” este o lectură provocatoare care reușește să ne facem gânduri despre naturalele relații între bărbați și femei în societate. Este o carte puternică, emoționantă și importantă pentru orice persoană care vrea să înțeleagă mai bine această problematică complexă și deschide.