Descriere ‘Against Progress’ de ‘Slavoj Zizek’
Să definești „progres” este ca să revendici viitorul. Gânditorul de primă importanță Slavoj Žižek se transformă în eseist pentru a investiga viziunile concurente care formează orizonturile posibilităților umane și a întreba: Pot lucrurile, care nu au părut vreodată mai proaste, să devină mai bune? Cum ar fi o lume mai bună?
Și cum, când suntem în permanență asediați de „doomeri”, „degrowthers” și relativisme dezorientante, putem face progrese deloc față de crize ecologice, sociale și politice fără precedent?
În treisprezece eseuri iconoclaste, Slavoj Žižek sparge strânsoarea morții pe care neoliberaliștii, populismul lui Trump, industriile de auto-îmbunătățire toxice și acceleraționiștii le-au impus ideii de progres. Anatomizând ce se pierde când oponenții viitorului sunt lăsați să îl definească, Žižek expune fără milă ceea ce diferitele viziuni de progres exclud sau sacrifică și dinamica dorinței, a negării și a disavowalului la lucru în blockbuster-urile lui Hollywood, economiei budiștilor, mișcărilor de decoolonizare și alte motoare de viziune. În o călătorie furtunoasă care include tot, de la gentrificare la teoria relativității, Lacan la Lenin, Putin la Mary Poppins și Marine Le Pen până la sfârșitul lumii, aceste eseuri nu încetează niciodată să pună întrebări dure despre viitoarele imaginate.
Žižek nici nu se tem de cea mai grea întrebare din toate: Cum ne eliberăm de visul ipocrit, pătimaș în care suntem încleștați și începem să construim o lume mai bună?
Recenzie ‘Against Progress’ de ‘Slavoj Zizek’
„Contra Progreso”, de Slavoj Žižek, este o lectură stimulantă și provocatoare care ne împing la o reconsiderare a ideii de progres ca element fundamental al societății contemporane.
Žižek, cunoscut pentru stilul său filosofic caustic și accesibil, deschide un dialog fascinant despre modul în care progresele tehnologice și sociale nu au dus la o lume mai bună, ci mai degrabă la noi forme de exploatare și alienare. El analizează cu perspicacitate ideile dominante legate de progres, dezvăluind paradoxurile și contradicțiile din spatele lor.
Cartea este plină de exemple concrete și argumente ingenioase care ne fac să privim realitatea cu ochii deschiși. Žižek nu se limitează la critici, ci oferă și alternative posibile, provocând cititorul să participe activ la discuția despre viitorul umanității.
Este o lectură necesară pentru cei care caută o perspectivă nouă asupra lumii actuale și sunt interesați de filosofia politică și socială contemporană. Atenție însă, „Contra Progreso” nu este o carte ușoară, necesitând concentrare și disponibilitate la un stil de argumentare complex.
Recomandarea mea? Citiți-o cu atenție și fiți pregătiți să vă puneți sub semnul întrebării anumite valori și concepte pe care le credeți sine qua non.
